Evaluarea statistică a traficului de persoane în semestrul I 2010 -analiza populaţiei de victime-

Caracteristici Generale

Pentru  primul  semestru  al  anului  2010,  statisticile  oficiale  cu  privire  la  situația   victimelor   traficului   de   persoane   identificate,   prezintă 379  de victime  identificate  față  de  343  de  victime  identificate  în  primul  semestru al  anului  2009.

În  cursul  acestui  semestru,  din  cele  379  de  victime  identificate,  44%  (166 de  victime)  au  fost  traficate  în  cursul  perioadei  de  raportare  spre deosebire   de 46%  în   primul   semestru   al   anului   2009,   pentru   restul
traficarea   având   loc   în   perioadele   anterioare.   Aproape   jumătate   din victimele  identificate  în  primul  semestru  al  acestui  an  au  fost  traficate  şi identificate  în  aceeaşi  perioadă,  ceea  ce  semnalează  menținerea  ridicată  a ratei   de   identificare   timpurie   a   victimelor   şi   intrarea   în   evidențele
structurilor  judiciare.

      O  rată  ridicată  de  identificare  a  victimelor  traficate  reflectă  eforturile eficiente  ale  specialiştilor  din  domeniile  combaterii  şi  prevenirii  traficului  de persoane  (autorități  publice  şi  organizații  ale  societății  civile)  şi,  totodată conduce   la   diminuarea   timpului   petrecut   de   victime   în   trafic.   Cu   cât victimele  petrec  mai  puțin  timp  în  trafic  cu  atât:

 traumele  suferite  de  către  acestea  sunt  mai  uşor  abordabile  terapeutic,

 apariția  tulburărilor  psihice  sau  a  traumelor  fizice  foarte  grave este  întârziată  şi  cu  atât  recuperarea  şi  reintegrarea  socială  devine  mai  uşoară.

 

Vârstă şi gen

     Analiza  specialiştilor  ANITP,  făcută  pe  criteriul  apartenenței  de  gen  şi
a  apartenenței  la  grupe  de  vârstă  arată  faptul  că,  din  totalul  celor  379  de victime  identificate,  33%  au  fost  minori,  dintre  care  27   băieți  şi  99  de  fete. Numărul    total  al  minorilor  identificați  (126)  în  perioada  de  raportare  este de  doar  două  ori  mai  mic  decât  al  adulților   (253  de  victime)  ceea  ce semnalează  în  continuare  amploarea  traficului  de  minori  români,  pentru această  perioadă  fiind  traficați  cu  precădere  intern.

 

     Vârstele  cu  cele  mai  mari  frecvențe  se  păstrează  în  intervalul  14‐60 de  ani,  fără  a  putea  vorbi  pe  această  linie  de  schimbări  majore.  Pentru categoriile  14‐17  ani  şi  18‐25  ani,  victimele  de  sex  feminin  sunt  în  număr mult  mai  mare  decât  victimele  de  sex  masculin.  Începând  cu  vârsta  de  26  de ani,  la  categoriile   26‐40  ani  şi   41‐60  ani,  situația  este  diferită,  fiind  mai numeroase  victimele  de  sex  masculin  (fig.3).

  

     Comparația  cu  aceleaşi  perioade  ale  anilor   2008  şi   2009  prezintă creşterea  numărului  de  minori  cu  50%  față  de  primul  semestru  al  anului precedent  şi  cu  13,5%  față  de  aceeaşi  perioadă  a  anului  2008  (a  se  vedea reprezentarea  grafică  a  acestor  aspecte  în  fig.4).

Odată   cu   creşterea   cantitativă   a   numărului   de   minori   are   loc   şi creşterea  acestora  raportată  la  totalul  victimelor  identificate  în  această perioadă.  Astfel,  dacă  pentru  primul  semestru  al  anului   2009,  victimele minori  reprezentau  18%  din  total,  pentru  aceeaşi  perioadă  în  2010  minorii reprezintă  33%  din  totalul  victimelor  identificate  (figurile  2  şi  4).

o  Recrutarea

Recrutarea   victimelor   a   fost   realizată,   în      82%  din   cazuri,   prin abordarea  directă  a  victimei  şi  convingerea  acesteia  în  sensul  acceptării unei  oferte  aparent  avantajoase,  cum  ar  fi  promisiunea  unui  loc  de  muncă în  străinătate.  Recrutarea  prin  promisiuni  false  este  întâlnită  în   56%  din cazuri,  procent  mult  mai  mic  față  de  cel  înregistrat  în  aceeaşi  perioadă  a anului  trecut,  când  pentru  75%  din  cazurile  identificate,  recrutorii  au  apelat la  recrutarea  prin  promisiuni  false.  Pentru  această  perioadă,  se  observă  o creştere    procentuală    a    victimelor   care   acceptă    recrutarea    pentru prostituție,  procentul  fiind  de  15%  din  totalul  victimelor  identificate.    Alte condiții   expuse   de   traficanți   pentru determinarea   victimelor   în   sensul acceptării  ofertei  au  însumat  un  procent  de  27%[ Procentul însumează următoarele condiţii de recrutare: promiterea unui loc de muncă în ţară, călătorie, tratament, răpire, pornografie, ofertă de studii, cerşetorie sau alte condiţii nespecificate sau determinate]. În  ceea  ce  priveşte  relația  cu  recrutorul,  cele  mai  multe  victime  au fost  înşelate  de  către  prieteni  sau  persoane  care  făceau  parte  din  cercul  de cunoştințe,  următoarea  categorie  a  recrutorilor  fiind  persoane  necunoscute anterior  victimelor.  Alte  categorii  de  recrutori  din  punctul  de  vedere  ar relaționării  cu  victima  sunt  prezentate  detaliat  în  graficul  de  mai  jos:  

   

 o  Educaţia

În  ceea  ce  priveşte  nivelul  de  educație  al  victimelor  traficului  de persoane   cele   mai   multe   victime   au   cel   mult   studii   gimnaziale, vulnerabilitatea  fiind  dată  de  prezența  unui  procent  de   62%  din  totalul victimelor.  Astfel,  prezența  cea  mai  mare  este  a  categoriei  de  victime  cu studii gimnaziale,  45%  din  total,  fiind  urmate  de  victimele  cu  studii  liceale  la momentul  traficării  (28,5%).

Cifra  femeilor  cu  educație  gimnazială  este  cu  40%  mai  mare  decât  a populației  de  victime  de  gen  masculin,  pentru  ca  la  studiile  liceale  cifrele  să fie  egale   (54  de  victime).  Se  observă  o  mai  mare  prezență  a  populației masculine cu  şcoli  profesionale,  cu  80%  mai  mult  decât  populația  femină  cu aceeaşi  educație.

 

MODALITĂŢI  DE  EXPLOATARE

Pentru   perioada   primului   semestru   2010,   exploatarea   sexuală   a victimelor  ocupă  primul  loc,  fiind  identificate  175  de  victime,  46%  din  total, spre  deosebire  de  aceleaşi  perioade  ale  anilor  precedenți  când  exploatarea
  prin  muncă  era  principala  modalitate  de  traficare  a  victimelor.  Exploatarea pentru   muncă   înregistrează   în   această   perioadă, 144  de   victime,   un procent  de  38%,  iar  cea  pentru  obligarea  la  cerşetorie,  41  de  victime,  11%
din  total.  Alte  modalități  de  exploatare  sunt  prezentate  detaliat  în  tabelul comparativ  2007‐2010  pe  modalități  de  exploatare  a  victimelor . 

Pentru   prima   oară   în   evidențele   SIMEV   au   fost   înregistrate   18 victime  de  sex  masculin  exploatate  sexual.

PROFILUL  VICTIMELOR  PE  GEN,  PENTRU  PERIOADA  PRIMULUI

SEMESTRU  AL  ANULUI  2010

o Femei

 Categoria  cea  mai  vulnerabilă  la  trafic  pentru  această  perioadă,  211  victime   (55%  din  populația  totală),  au  fost  femei,  dintre  care,   99  victime  (46%)  au  fost  minore;

 122 de  victime  femei  (58%)  au  provenit  din  mediul  rural,  1  victimă  a  provenit  din  capitală,  restul  provenind  din  mediul  urban  (88  victime);
 Principalele  5  județe  de  proveniență  în  cazul  femeilor  au  fost  Dolj(18), Argeş  (16),  Timiş  (13),  Bistrița‐Năsăud  (12)  şi  Bihor  (11);

 Exploatarea   sexuală   este   principala   modalitate   de   traficare   a   femeilor, 74%  din   victimele   femei   fiind   exploatate   prin   această  modalitate  pe  stradă,  în  locuințe,  cluburi  sau  bordeluri;
 31  de   victime   femei   au   fost   exploatate   prin   muncă   forțată   în   agricultură,   construcții   sau   în   alte   sectoare   de   activitate;   pentru  perioada  primului  semestru  al  anului   2010,  au  fost  identificate  şi   victime   femei   exploatate   prin   obligarea   la   cerşetorie   (8   victime),  furturi   (1  victimă)  sau  pentru  care  exploatarea  nu  a  mai  avut  loc  existând  doar  elementele  de  recrutare  şi/sau  transport,  cazare  (14 tentative  la  trafic  de  persoane);

 Traficul  intern  este  principala  destinație     a  traficului  de  persoane   pentru  victimele  femei,  iar  în  trafic  extern  principalele  destinații  au  fost  Italia  (40  victime),  Spania  (25  victime),  Germania  (21  victime)  şi  Cehia  (10  victime);

o Bărbaţi

 Majoritatea  victimelor  de  sex  masculin  au  fost  adulți,  83%  din  totalul   de  168  victime;

 Principalele  județe  de  proveniență  au  fost  Timiş   (31),  Bihor   (27),  Satu‐Mare   (20),  Maramureş   (20),  Covasna   (14)  şi  Bistrița‐Năsăud(14); 

 Recrutarea  a  fost  realizată  în  mai  mult  de  50%  din  cazuri  de  către  persoane  necunoscute  anterior  victimelor,  de  cele  mai  multe  ori  prin   promiterea  unui  loc  de  muncă  în  străinătate;

 Modalitățile   de   exploatare.   Cea   mai   utilizată   exploatare   pentru victimele  de  gen  masculin,  a  fost,  şi  pentru  această  perioadă,  munca   forțată (67%  din   total),   cel   mai   uzual   sector   de   activitate   fiind  agricultura,  urmată  de  munca  în  costrucții;

 Pentru  obligarea  la  cerşetorie  au  fost  traficate  20%  din  victimele  de sex  masculin,    exploatarea  sexuală  fiind  prezentă  pentru   11%  din  victime;   în   perioada   de   raportare   au   fost   înregistrate 3  victime

exploatate  pentru  pornografie  pe  internet  şi  o  tentativă  la  traficul  de persoane;

 Traficul   intern   a   reprezentat   principala   destinație   şi   în   cazul  victimelor  de  sex  masculin,  cu  48  de  victime  traficate  pe  teritoriul  țării  noastre;  în  ceea  ce  priveşte  traficul  extern,  principalele  țări  de   destinație  au  fost  Spania  (41  victime),  Italia  (26  victime),  Cehia  (21 victime)  şi  Grecia  (15  victime). 

o Minori

 Spre   deosebire   de   aceeaşi   perioadă   a   anilor   anteriori,   numărul   minorilor  victime  este  în  creştere  atât  cantitativ  cât  şi  ca  procent  calculat  din  populația  totală  de  victime,  fiind  identificate  în  acest  an   126 de  victime  minore,  dintre  care  99  fete  şi  27  băieți;

 Mediul  urban  a  fost  proveniență  pentru  mai  mult  de   50%  dintre   minorii  victime;  64%  din  total  au  provenit  din  familii  biparentale;
 Principalele   5  județe  de  proveniență  au  fost  Timiş   (18),  Dolj   (13),  Hunedoara  (9),  Braşov  (8),  Bistrița‐Năsăud  (8);

 Traficul  intern  a  fost  în     mod  majoritar  destinație  a  traficului  de   minori  cu  95  de  minori  traficați  în  interiorul  granițelor  țării  noastre, ceea  ce  reprezintă,  75%  din  totalul  minorilor  identificați;
  În  cazul  traficului  extern,  Italia  şi  Spania  au  reprezentat  principalele   destinații,   fiind   identificați 13,  respectiv 6  minori   victime,   în semestrul  I  2010; 

 Recrutarea  pentru  trafic  a  fost  realizată  pentru  un  procent  de  58%  de   către  cunoştințe,  prin  abordarea  directă  a  victimei  cu  oferte  pentru  prostituție,  oferte  de  muncă  în  străinătate  sau  în  țară  sau  pentru  cerşetorie,  călătorie,  etc;

 În  cazul   minorilor   exploatarea   sexuală   este   predominantă,   94   de  minori  fiind  exploatați  astfel  pe  stradă,  în  locuințe,  bordeluri,  cluburi

PROVENIENŢA  VICTIMELOR  TRAFICULUI  DE  PERSOANE

Conform  datelor  deținute  de  ANITP  în  SIMEV,  județele  din  zona  de Vest,  Nord‐Vest  a  României  au  reprezentat  principalele  surse  ale  traficului de  persoane,  aşa  cum  se  observă  şi  din  harta  de  mai  jos.  Astfel,  județele Timiş,   Bihor,   Satu‐Mare,   Bistrița‐Năsăud   şi   Maramureş   au   însumat   un număr  de  158  de  victime,  ceea  ce  reprezintă  42%  din  total.  Proveniența  victimelor  pe  județe  a  suferit  mutații  importante  față  de
aceeaşi   perioadă   a   anului   trecut,   când   județele   sursă   ale   traficului   de persoane,  erau,  în  ordinea  amplorii,    Braşov,  Botoşani,  Teleorman,  Bacău  şi  Iaşi. 

TRAFIC  INTERN  VERSUS  TRAFIC  EXTERN

Traficul  intern,  exploatarea  cetățenilor  români  în  interiorul  granițelor țării  noastre,  a  cunoscut  pentru  această  perioadă  o  expansiune  majoră, fiind  traficate  un  procent  de  34%  de  victime,  poziționându‐l  pe  primul  loc, în  ordinea  țărilor  de  destinație,  spre  deosebire  de  aceeaşi  perioadă  a  anului trecut,  când  România  ocupa  locul  2.

În  primul  semestru  al  anului  2010,  în  România,  nu  au  fost  înregistrate victime  ale  traficului  de  persoane  cetățeni  străini.

Traficul  extern,  a  cunoscut  şi  în  această  perioadă  cea  mai  mare reprezentare  în  rândul  victimelor  cetățeni  români.  Pe  primele  locuri  ale destinației  externe  se  află  Italia  şi  Spania  cu  66  de  victime  traficate  după care  urmează  Republica  Cehă  (31  de  victime),  Germania  şi  Grecia  cu  24  de victime  şi  altele.

CONCLUZII:

 România  (traficul  intern)  reprezintă  principala  destinație  a  victimelor traficului  de  persoane,  identificate  în  primul  semestru  al  anului  2010; 

 Exploatarea   sexuală   a   fost   principala   modalitate   de   traficare   în această  perioadă,  spre  deosebire  de  primele  semestre  ale  anilor  2007‐2009, când  exploatarea  prin  muncă  ocupa  primul  loc;

 Creşterea  procentuală  a  victimelor  traficului  de  minori  din  totalul victimelor  identificate  în  perioada  de  raportare,  la  33%  spre  deosebire  de 18% pentru  aceeaşi  perioadă  a  anului  trecut.  Creşterea  victimelor  minori  s‐ a  făcut  simțită  nu  numai  la  nivel  procentual  din  total  ci  şi  în  termeni cantitativi,  în  sensul  că  pentru  această  perioadă  au  fost  identificați  126  de minori  victime  spre  deosebire  de  63,  respectiv, 109 minori  identificați  în primele  semestre  ale  anilor  2009,  respectiv  2008; 

 La  două  victime  adulte  este  identificat  şi  un  minor,  victimă  a  traficului de  minori;

 Pentru  prima  dată  în  evidențele  SIMEV  au  fost  înregistrate  cazuri  cu victime   de   gen   masculin   exploatate   sexual,   în   special   în   trafic   intern, majoritatea  fiind  minori;

 Regiunea  Vestică  şi  Nord‐Vestică  a  reprezentat  principala  zonă  de proveniență  a  victimelor  identificate  pentru  perioada  primului  semestru  al anului  2010  ;

 În  România  nu  au  fost  înregistrate  victime  ale  traficului  de  persoane cetățeni  străini.

sursa:  Agenţia Naţională Împotriva Traficului De Persoane